În această perioadă, ce a debutat odată cu adoptarea Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020[1] privind declararea stării de urgență, suntem în prezența unor provocări majore, unele dintre acestea vizând modalitatea în care este și va fi desfășurată în viitor activitatea judiciară, precum și modalitatea efectivă în care părțile în proces și avocații care le reprezintă vor putea exercita dreptul la apărare.
Având ca punct de origine, dispozițiile art. 42 alin. 3 din Decretul nr. 195/2020, care reglementează opțiunea instanțelor judecătorești de a dispune măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință, urmează să vedem care va fi răspunsul sistemului judiciar, alături de corpul avocaților și de toți celor care participă la actul de justiție, la o astfel de provocare, ulterior încetării stării de urgență.
Primele ședințe de judecată online au avut deja loc, această opțiune fiind deja exercitată.
Încă din data de 30.03.2020, conform unui comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, ședințele completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și ale completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au desfășurat în condiții de videoconferință, din locuri aflate în ambele sedii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Desfășurarea ședințelor de judecată în sistem de videoconferință a fost implementată la nivelul Tribunalului Municipiului București, conform pct. XIII din Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului București nr. 8 din 30.03.2020, care prevede: „În materie nonpenală și penală, ședințele de judecată se vor desfășura în sistem videoconferință, cu respectarea art. 42 alin. 3, a art. 43 și a art. 51 din Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020”.
Conform informațiilor publice, în data de 03.04.2020, s-a desfășurat un proces simulat, la Tribunalul Timiș, realizat exclusiv printr-o platformă online, respectiv prin intermediul aplicației ZOOM, a cărei licență de exploatare a fost achiziționată de Baroul Timiș. Consiliul Baroului Timiș a aprobat achiziționarea de tablete cu conexiune proprie la internet, precum și licența de exploatare a aplicației ZOOM, pentru a le pune la dispoziție, cu titlu gratuit, instanțelor de judecată, în vederea derulării proceselor judiciare prin videoconferință.
Primii pași au fost făcuți, fie într-un cadru care a implicat doar membri ai corpului magistraților, fie în cadrul unui proiect-pilot ce a fost extins ulterior, fie în cadrul unui proces simulat.
Justiția telematică era doar un concept, pe care puțini dintre noi l-am explorat, până la apariția pandemiei Covid-19.
Acest concept constă în alăturarea termenului „telematic”, noțiune tehnică și de noutate în peisajul limbajului nostru cotidian, termenului „justiție”, în înțelesurile clasice, fie acela de putere în stat, fie acela de autoritate care asigură desfășurarea procedurilor judiciare specifice.
Telematica este, potrivit dicționarului explicativ al limbii romane, „tehnica transmiterii la mare distanță și a valorificării informațiilor, care combină informatica cu sateliți și alte procedee moderne de comunicații.”.
Justiția telematică înseamnă și desfășurarea procedurilor judiciare online, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță și conectarea la platforme specifice, care permit conexiuni între persoanelor aflate în spații diferite.
Se naște o întrebarea legitimă: suntem pregătiți pentru schimbarea unei paradigme, care părea a fi imuabilă și pentru aplicarea unor noi reguli care să guverneze desfășurarea ședințelor de judecată, în sistem online?
Și dacă da, cum vom scrie aceste reguli și mai ales cum le vom implementa?
Sunt elemente noi care se nasc în această perioadă și care dacă vor fi implementate corect, vor putea crea diferența între un sistem anchilozat și excesiv de formalist și un sistem inovator, în care digitalizarea justiției să nu rămână doar un concept gol de un conținut efectiv.
Potrivit normelor de procedură civilă în vigoare, caracterul public, cel oral și cel contradictoriu sunt de esența oricărei proceduri judiciare civile.
În ceea ce privește caracterul oral și contradictoriu al dezbaterilor ce au în cadrul unei proceduri judiciare online, se poate afirma că acestea au fost respectate.
În ceea ce privește caracterul public al ședințelor de judecată, într-o interpretare formalistă a legii, s-ar putea concluziona că organizarea online a acestor ședințe ar înfrânge principiul publicității.
Potrivit art. 127 din Constituție: „Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege”. Aceeași reglementare o regăsim în cuprinsul art. 12 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și art. 17 din Codul de procedură civilă.
Conform noilor reguli implementate, participarea la ședința de judecată în sistem de videoconferință prin comunicarea unui cod de identificare a avocaților sau a persoanelor ce au calitatea de părți, pe una dintre platformele online care permite desfășurarea ședințelor în sistem online, nu asigură respectarea principiului publicității ședinței de judecată. Facem mențiunea că, desfășurarea în sistem online a ședințelor de judecată în aceasta perioadă, poate fi încadrată în categoria excepției de la regulă, fiind un caz prevăzut de lege, respectiv de Decretul Președintelui României nr. 195/2020.
După data la care starea de urgență va înceta să mai producă efecte, desfășurarea ședințelor de judecată în sistem online, cu participarea exclusivă a părților din cauza în care o astfel de procedură este aplicabilă, ar putea fi considerată nelegală, iar sancțiunea încălcării principiului publicității ședinței de judecată este nulitatea necondiționată, expres reglementată conform dispozițiilor art. 176 pct. 5 din Codul de procedură civilă.
Din perspectiva normelor constituționale și legale mai sus citate, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate până la data la care a fost decretată starea de urgență, concluzia ar fi aceea că, ulterior încetării stării de urgență, desfășurarea ședințelor de judecată online, fără asigurarea publicității, nu ar fi legal posibilă.
Opunem acestei concluzii, obligația de a asigura în continuare prevenția și răspândirea COVID-19, obligație ce incumbă atât autorității judecătorești, cât și celorlalți participanți la procesul civil.
Starea de sănătatea a participanților la actul de justiție, atât în această perioadă, cât și ulterior încetării stării de urgență, este o chestiune care trebuie să primeze și să determine adoptarea unor norme legislative și a unor interpretări a normelor în vigoare care să reprezinte un răspuns eficient și efectiv la un context nou, care ne provoacă și va continua să ne provoace.
Deopotrivă, principiile care guvernează desfășurarea procedurilor judiciare, trebuie să fie salvgardate, întrucât doar astfel sunt protejate drepturi fundamentale, reglementate atât în legislația Consiliului Europei, cât și în dreptul Uniunii Europene, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și public în fața unei instanțe independente și imparțiale, inclusiv dreptul de acces la instanță.
Caracterul public al ședințelor de judecată în noua justiție telematică, poate fi asigurat prin soluții informatice adecvate, care să permită accesarea transmisiei în sistem videoconferință, de către public, cât timp ședința este în desfășurare. Arhitectura informatică ce va fi aleasă pentru a permite respectarea principiului publicității ședinței de judecată, va avea în vedere să limiteze posibilitatea publicului de a interveni activ în timpul transmisiei ședinței de judecată online, pentru ca astfel să fie respectat și principiul solemnității ședinței de judecată, ce este expres reglementat în cuprinsul art. 23 din Codul de Procedură civilă.
Astfel, implementarea și folosirea instrumentelor digitale în sistemul judiciar și în mod special în desfășurarea proceselor civile, trebuie să aibă ca punct de origine conștientizarea prevalenței avantajelor pe care folosirea tehnologiei în domeniul judiciar le aduce, într-o perioadă în care nu există răspunsuri care să fi fost deja date.
Suntem obligați să găsim răspunsuri, iar adaptarea și, după caz, schimbarea sau interpretarea creativă a normelor și a procedurilor referitoare la realizarea actului de justiție în sistem online, poate fi unul dintre răspunsurile potrivite.
Odată cu accesarea platformei portal.just.ro în vederea conferirii accesului la dosarul informatic, au fost făcuți primii pași către digitalizarea justiției.
În loc de concluzii:
Astăzi, suntem martori la nașterea justiției telematice, iar mâine vom putea fi martori la nașterea justiției informatice, care va utiliza inteligența artificială în actul de justiție. Necesitatea de a se asigura prevenția și reducerea riscului de îmbolnăvire cu coronavirusul SARS-CoV-2 și deopotrivă nevoia de revenire la normalitate (chiar dacă în alte granițe decât cele cu care am fost obișnuiți în domeniu judiciar) vor naște nenumărate controverse. Este rolul legiuitorului să reglementeze noile reguli și norme care vor trebui bine definite și este și va fi rolul magistraților și al corpului avocaților să participe pro-activ la acest proces.
[1] Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020, urmat de Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României publicat în Monitorul Oficial nr. 311 din 14 aprilie 2020